O prezenţă minunată în anii lipsiţi de precipitaţii, dar şi un răspuns al evlaviei în anii cu binecuvântare, icoana Maicii Domnului, cunoscută cu numele de Izbăvitoarea de secetă, a poposit adesea în bisericuţa conţilor din Girov și revine spre bucuria celor prezenți la hramul de vară al bisericii parohiei Conțești.
Creştinismul propune, prin sfinţi, modele de smerenie, de ascultare, de o profundă viață spirituală, care are ca temei iubirea față de Dumnezeu și față de semeni. Maica Domnului este cel mai înalt exemplu de smerenie, ascultare sau al unei vieți desăvârșite, din punct de vedere spiritual și uman.
Credincioșii privesc întotdeauna cu ochi rugători chipul Maicii Domnului, nădejdea mântuirii noastre, dar și Maica Domnului, prin acea perspectivă inversă specifică stilului iconografic bizantin, îmbrățișează, prin privirea sa, pe toți cei care îi cer ajutorul.
Icoana Maicii Domnului a fost dintotdeauna orizontul nădejdii credincioşilor giroveni, iar trăitorii de pe valea Cracăului au avut şi au marea bucurie duhovnicească pentru întâlnirile cu icoana de la Mănăstirea Horaiţa.
O prezenţă minunată în anii lipsiţi de precipitaţii, dar şi un răspuns al evlaviei în anii cu binecuvântare, icoana Maicii Domnului, cunoscută cu numele de Izbăvitoarea de secetă, a poposit adesea în bisericuţa conţilor din Girov.
Satul, care şi-a păstrat numele doar prin înfiinţarea unei parohii noi din fosta filie a Girovului, centrată în jurul bisericii monument „Sfântul Nicolae”, a primit cu multă dragoste rugăciunile monahilor din Horaiţa. Un model deosebit la sfârşitul anilor 1800, dar şi în perioada anilor de mijloc ai secolului al XX-lea, slujitorii Horaiţei au sfinţit ofrandele conţeştenilor şi au binecuvântat vieţile greu încercate de lipsuri şi de boli, de războaie şi de înrobire socială.
Preoţii Constantin Trifan (1859-1914), Gheorghe Darie (pentru o perioadă până spre anii 1900), Gheorghe Gheorghiu (1914-1939), Gheorghe Teofănescu (1939-1985), Gheorghe Lupaşcu (1985-2002) au păstrat cu Horaiţa această legătură neîntreruptă în biserica Conţeşti, unde au slujit adesea ieromonahi şi ierodiaconi de la Horaiţa, fapt atestat de un pomelnic al ctitorilor de la jumătatea secolului trecut, care amintește câteva dintre numele acestora, alături de cele ale unora dintre slujitorii mănăstirii Bistriţa.
Şi în ultimii 17 ani de la înfiinţarea parohiei Conţeşti am avut mai multe prilejuri să cinstim icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa, mai ales când pământurile noastre „învăţate cu Sfânta”, după expresia localnicilor, au cerut rugăciune în prezenţa ei.
Mărturiile multora dintre vârstnici, ca şi cele ale unora dintre enoriaşii parohiei care au trecut în veşnicie, exprimă evlavia girovenilor pentru Sfânta de la Horaiţa şi oferă frânturi din momentele de prăznuire când căruţele încărcate cu cereale şi alte roade ale „ţărnii” plecau către mănăstire, ducând cererile şi mulţumirile credincioşilor din Conţeşti înaintea icoanei.
Într-un an cu roadă, aşa cum este cel curent, am pus gândul cel bun al mulţumirii în rugăciunile noastre şi am cerut Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan binecuvântarea de a primi, cu prilejul prăznuirii celui de al doilea ocrotitor al bisericii noastre, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, icoana Maicii Domnului de la Horaiţa. Prin grija părintelui stareţ Vasile şi cu participarea părintelui ierodiacon Dionisie, vom săvârşi în zilele de 26 şi 27 iulie 2019, slujbele legate de prăznuirea Sfântului nostru.
Maica Domnului ne așteaptă să-i aducem un prinos de cinstire așa cum se cuvine unor buni creștini și așa cum au făcut și înaintașii noștri.
