Biserica parohiei Conţeşti-Girov are ca ocrotitori pe Sfântul Ierarh Nicolae, sub patronajul căruia şi fiinţează parohia, şi pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon Doctorul fără de arginţi.
Biserica Conţeşti este poziţionată în satul Girov din comună cu acelaşi nume, pe teritoriul fostului sat Conţeşti. Astfel în centrul comunei se virează la stânga din DN 15 pe DC Girov – Verşeşti. La o distanţă de 800 m se află Ansamblul bisericesc Conţeşti. Acest ansamblu, care cuprinde biserica monument istoric, un cimitir, un aghiazmatar şi Casa de prăznuire (ultimele două construite în 1998) se află pe strada Bisericii nr. 662 la intersecţia cu strada Conţeşti.
Anul ridicării locaşului de cult este necunoscut, el suferind mai multe intervenţii în decursul anilor. Singurul obiect care oferă informaţii este o piatră funerară, ruptă în două, scrisă cu litere chirilice, descoperită că şi altele în urma săpăturilor pentru morminte, datată 1828.
Biserica de lemn Conţeşti este monument istoric fiind înregistrată cu Codul LMI 2004: NT-II-m-B-10623.
Biserica a fost acoperită cu stuf şi paie, iar prin 1884 se ştie că era acoperită cu şindrilă ca şi astăzi. Nu avea pridvorul şi tinda actuale, făcute ulterior în 1895 sub conducerea preotului Darie şi tot atunci a fost înălţată duşumeaua din biserică cu 30-40 cm, ştiut fiind faptul că se coborau 2-3 trepte spre intrarea în pronaos.
Biserica se află în mijlocul satului şi este împrejmuită cu un gard din piatră (refăcut în 1838), deasupra lui, găsindu-se o cruce cu semilună, amintind de asupririle turceşti. Portalul cu cruce a fost reparat în urma avarierii lui în ultimii ani. De remarcat sunt şi pietrele funerare, de la intrarea în curtea bisericii, având inscripţionaţi anii 1852, 1856 şi 1862. Nu există o pisanie, ci doar două pomelnice al ctitorilor, în Sfântul Altar, dintre care unul este degradat şi pare a fi neterminat, deşi are formă de triptic şi în interior au fost scrise numele ctitorilor.
Construită într-un sat care s-a constituit la sfârşitul veacului al XVIII-lea cu populaţie ardelenească refugiată la răsărit de Carpaţi, biserica Conţeşti include în arhitectura sa elemente de sinteză moldo-transilvană folosirea exclusivă a lemnului, chiar şi la îmbinări, plan trilobat, cu pridvor la sud şi clopotniţa deasupra naosului. Turnul-clopotniţă are un acoperământ piramidal şi este situat la vest, pe axul navei, pridvorul fiind adăugat în 1895. Peretele vestic al bisericii nu este drept, ci rotunjit sub forma unei abside cu trei faţete.
Pereţii exteriori ai bisericii au fost acoperiţi iniţial cu scândură. Acestea au fost înlăturate mai apoi şi s-au bătut şipci, acestea tencuindu-se pentru consolidarea lor. Biserica a fost reparată mai apoi în 1939, tencuindu-se din nou, ocazie cu care a fost spălată catapeteasma şi lăcuită pictura, precum şi vopsită înspre Sfântul Altar, pentru a opri acţiunea dăunătoare a cariilor. Tot atunci s-a reparat duşumeaua şi s-a făcut al doilea rând de geamuri, toate prin grija preotului Gheorghe Teofănescu.
În anul 1987, prin grija preotului Gheorghe Lupaşcu, pereţii bisericii au fost căptuşiţi cu scândură şi vopsiţi, înlocuindu-se şi şindrila.
Numele ctitorilor nu se cunosc, cele mai vechi fiind numele de botez ale ctitorilor din Pomelnicul din Sfântul Altar (în fotografia alăturată se poate observa doar faţa pomelnicului):
Vii: Teodor, Marie, Ghiorghi, Ecatriina, Vasâli, Ioan, Safta
Morţi: Cozma, Ana, Ioan, Safta, Ioan, Costantin, Smăranda, Ioana, Casandra, Vasile, Ghiorghii, Vasâli, Ioan ş tot neamu.
Pe spatele pomelnicului, tot la rubrica adormiţilor se regăsesc şi numele: Iordachi, Costantin, Necolai, Marie, Vasâli, Toma, Nastasiea, Esav ş tot neamu.
Pictura catapetesmei este în stil neobizantin, însă o parte din icoane se văd a fi provenite din mai multe donaţii, în diverse rânduri, dovedind colectarea lor în funcţie de apariţia treptată a refugiaţilor în zonă. Unii specialişti afirmă faptul că se pot remarca două stiluri diferite, muntenesc şi ardelenesc, probabil executate în urma unor comenzi la şcolile de pictură ale timpului. Pereţii bisericii au fost (re-)pictaţi în 1998 de pictorul Romeo Potorică.
În biserică se află câteva icoane ale căror dată coboară sub anul 1900.
Icoanele cele mai cunoscute din biserica parohiei Conţeşti sunt: Sfânta Ana cu Maica Domnului în braţe şi Sfinţii Apostoli. Cea dintâi este cunoscută ca aducătoare de ploaie dar şi ca izbăvitoare de furtuni iar cea de-a doua a fost ascunsă în trecut (nu se cunosc motivele) în albia Cracăului, timp de peste 100 de ani; apa nu a deteriorat nici lemnul şi nici pictura ce-i întruchipează pe Sfinţii Apostoli. Ca frumuseţe şi tehnică trebuie amintite şi icoanele Sfântului Nicolae şi a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus care se află în lateralele catapetesmei.
Nu se cunosc data târnosirii bisericii şi nici numele arhiereului care a oficiat slujba, de altfel vizita Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul în 24 iulie 2005 fiind singura prezenţă a unui ierarh în locaş din ultimii 100 de ani.
Preoţii slujitori ai bisericii Conţeşti până la numirea ca paroh a preotului Ştefan Zaharia, în 30 noiembrie 2002, sunt aceeaşi ca şi la parohia Girov.
Între anii 1859-1914 a slujit biserica preotul Constantin Trifan, originar din Gura-Văii, comună Girov. Este posibil ca biserica să fi avut o perioadă propriul ei preot întrucât în 1895 preotul Gheorghe Darie, originar din Dobreni, adăuga locaşului de cult pridvorul. A urmat după trecerea sa la cele veşnice preotul Gheorghe Gheorghiu, originar din Agapia, în perioada 1914-1939.
În 1 aprilie 1939 este numit paroh preotul Gheorghe Teofănescu, originar din Bârgăuani. Acesta iese la pensie în 1985, iar în postul de paroh este numit părintele Gheorghe Lupaşcu, născut în Ţolici, comună Petricani. Până în 2002, biserica Conţeşti era filie a parohiei „Sfinţii Arhangheli” Girov. În biserica Conţeşti au slujit şi ieromonahi, un pomelnic al ctitorilor de la jumătatea secolului trecut amintind câţiva ierodiaconi şi ieromonahi. Chiar în timpul părintelui Gheorghe Teofănescu au slujit ieromonahi de la mănăstirile Bistriţa şi Horaiţa.
Din 30 noiembrie 2002, filia Conţeşti a devenit parohie de sine stătătoare, prin numirea ca paroh a preotului Ştefan Zaharia.
Biserica a fost consolidată cu un brâu de ciment de jur-împrejurul ei şi s-a turnat o alee până la pridvor. Au fost aduse noi icoane prin donaţiile credincioşilor, s-a înlocuit instalaţia electrică şi s-au cumpărat calorifere şi convectoare electrice pentru încălzirea locaşului pe timp de iarnă. În iunie 2006 au fost instalate indicatoare rutiere care să anunţe prezenţa locaşului de cult lângă biserică şi în centrul comunei Girov la intersecţia D.N. 15 cu drumul comunal Girov-Verşeşti. În 2012 Casa de prăznuire şi Aghiazmatarul din curte au fost restaurate.
SATUL CONŢEŞTI
Aşezare în prelungirea satului Girov, la nord-est, pe valea Cracăului şi a pârâului Zahorna, satul Conţeşti a dăruit importante date istorice: s-au descoperit aici aşezări din secolul al II-lea d.H. şi vestigii ceramice feudale.
Satul Conţeşti este atestat documentar din 10 decembrie 1553 (7061), când Alexandru Lăpuşneanu dăruieşte „un sat pe Cracău, anume Conţeştii şi cu mori pe Cracău, care acest sat a fost al nostru, domnesc şi cu sălaş de Ţigani, ca să fie sfintei noastre rugi dela noi uric şi cu tot venitul” Mănăstirii Tazlău (Documente privind Istoria României, A. Moldova, veacul XVI, volumul II, documentul 39, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, pagina 38 şi cu facsimil la pagina 255). Dania este întărită şi în 1597.
Un hrisov domnesc alcătuit de Radu-Mihnea la 1618 aminteşte din nou existenţa satului Conţeşti, el fiind închinat Mănăstirii Aron Vodă din Iaşi: “1618, 12 noiembrie, Io, Radu Voevod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea slugilor voastre (...) din târgul Piatra. Vă dăm de ştire că s-au jeluit rugătorii noştri, călugării de la sfânta mănăstire a răposatului Aron Voevod (...) că au trei sate în ţinutul Neamţ, anume Avereşti, Giurovul şi Nicoreşti, pe care le-au dat şi le-au miluit răposaţii domni de mai înainte, Alexandru Voievod, Petru Voievod şi Aron Voeivod.” (Documente privind Istoria României, Academia R.S.R., 1954, volumul IV, pagina 297).
După venirea boierilor Cantacuzino, satul se extinde în jurul curţilor acestora, fiind închinat după 1743 Mănăstirii Zografu (Muntele Athos) şi Patriarhiei din Ţarigrad, poate cu ştiinţa şi medierea cantacuzinilor. În anul 1784 se stabilesc aici refugiaţi transilvăneni, prigoniţi după Răscoala (sau Restiştea, cum o numeau ei) lui Horia, Cloşca şi Crişan din locurile de origine, găsind ocrotire pe moşia "conţilor" Cantacuzino.
Bătrânii satului invocă şi o altă explicaţie: cei care veniseră din Ardeal, printre care vechile familii Cosma şi Manole (de prin părţile Feleacului şi ale Năsăudului), se stabilesc pe aceste meleaguri cumpărând importante proprietăţi funciare de la localnici şi primindu-şi astfel denumirea de "conţi", după numele dat boierilor ardeleni.
După 1884, moşia cantacuzinilor a fost redusă ca suprafaţă prin împroprietăriri (formându-se satele Doina şi Boţeşti), şi este cumpărată de Hristea – Ţâţos, apoi de dr. Emanuel Rigler, din 1900. Acestuia i se lasă după Reforma agrară din 1921, doar 200 ha de pământ. După moartea sa, din 1930, moşia a devenit proprietatea nepoatei lui, Ştefănia Bălăceanu.
În Dicţionarul geografic asupra judeţului Neamţ alcătuit de Const. D. Gheorghiţă în 1890 şi editat la Librăria şi Fonderia de Litere Thoma Basilescu în 1895, satul Conţeşti era prezentat astfel: „Conţeşti, sat, în com. Girov, plasa Piatra-Muntele, situat la 10 Km. depărtare de Piatră, în drumul şoselei jud. Piatra-Roman. Are o populaţie de 300 de suflete, sau 66 capi de fam. care trăiesc în 63 de case; dintre aceştia: 194 sunt bărbaţi, 151 femei, ; în raport cu starea civilă: 170 necăsătoriţi, 112 căsătoriţi, 18 văduvi; în raport cu instrucţiunea: 30 ştiu carte, 270 nu ştiu. În acest sat se află reşedinţa comunei.”
PAROHIA CONŢEŞTI PÂNĂ ÎN PREZENT
Din 30 noiembrie 2002, Conţeşti a devenit parohie de sine stătătoare, prin numirea ca paroh a preotului Ştefan Zaharia.
Evidenţa parohiei Conţeşti număra, în noiembrie 2012: 175 de case din care 137 locuite permanent sau ocazional, 380 de persoane, din care 39 plecate în afara ţării, iar 6 nu sunt ortodocşi. Din locuitorii permanenţi, 42 sunt văduvi, 13 sunt singuri, 88 sunt copii sau tineri cu vârsta de până în 30 de ani. Marea majoritate a enoriaşilor parohiei Conţeşti au astăzi că principală ocupaţie agricultură şi creşterea animalelor, zona depresionară Cracău fiind renumită în mod deosebit pentru cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr.
Activitatea administrativă în ultimii ani s-a axat pe efectuarea studiilor cadastrale pentru terenul intravilan al parohiei şi continuarea lucrărilor de construcţie a casei parohiale. S-au efectuat diverse lucrări de întreţinere ale bisericii, iar în iunie 2006 au fost instalate indicatoare rutiere care să anunţe prezenţa locaşului de cult lângă biserică şi în centrul comunei Girov la intersecţia D.N. 15 cu drumul comunal Girov-Verşeşti. Începând cu 2007, complexul bisericesc beneficiază de apă curentă, iar din ianuarie 2008, biserica, de sistem de alarmă.
Activitatea cultural-misionară se bazează pe editarea anuarului oficial „Viaţa noastră”, a broşurei „Strop de ler” (elaborată în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Girov) - ISSN 2069 – 6353, a revistei de studii teologice şi articole de spiritualitate ortodoxă „Verbum” - ISSN 2247 – 4765, pe întâlnirile cu enoriaşii reveniţi din străinătate, pe vizitele pastorale din Postul Crăciunului, Postul Paştelui şi pe cele din timpul anului, pe implicarea în campaniile sociale iniţiate împreună cu serviciul de asistenţă-socială al Primăriei Girov. Începând din octombrie 2006, parohia Conţeşti a implementat Proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, ce se desfăşoară săptămânal pentru copiii din sat. Din această iarnă o primă grupă de adulţi va beneficia de Proiectul Catehetic „Calea Mântuirii”. La sărbători şi momente importante, parohia Conţeşti a oferit distincţii de vrednicie şi diplome unor credincioşi care au dovedit dragoste şi dăruire faţă de Dumnezeu şi Biserică. Parohia Conţeşti are din 2004 şi o bibliotecă parohială sub ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur cu peste 100 de volume şi un număr mediu de 60 de cititori unici anual, urmând ca în viitor să fie construit un spaţiu pentru bibliotecă şi o nouă clopotniţă pentru a nu afecta rezistenţa bisericii.
Sub acelaşi patronaj, parohia noastră a organiat în 2011 un cadru pentru un centru de cultură teologică. Prin preotul paroh Ştefan Zaharia, parohia a susţinut apariţia „Culegerii de jocuri pentru orele de Educaţie Fizică, clasele I-IV”, Rediu, 2011, a domnului învăţător Constantin Barcan, ISBN 978-973-0-09809-9.
Evenimentele marcante ale ultimilor ani sunt: vizita pastorală şi săvârşirea Sfintei Liturghii de către Prea Sfinţitul Calinic Botoşăneanul, Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, în ziua de 24 iulie 2005, săvârşirea slujbelor pentru ploaie prin procesiunea cu Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Horaiţa, procesiunea cu un fragment din lemnul Sfintei Cruci şi Sfintele moaşte ale părinţilor ucişi de perşi din Mănăstirea Sfântul Teodosie din Ierusalim (613), în zilele hramului “Sfântului Nicolae” 2007, cu moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul în 2009 şi ale Sfântului Cozma Doctorul fără de arginţi în zilele hramului „Sfântul Pantelimon” 2010, organizarea întâlnirilor de Cerc Misionar-Pastoral la 27 iulie în fiecare an (în ziua celui de al doilea hram al bisericii) sau la 13 noiembrie (în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Gură de Aur), o expoziţie de icoane în Casa de Prăznuire în ziua de 30 noiembrie 2004, susţinută de către pictorul Mircea Albu din localitatea Hangu, judeţul Neamţ (masterant al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi) şi de către pictorii Paul şi Gabriela Irimescu din Piatra-Neamţ, iar în 2007 şi 2010 alte două expoziţii de icoane ale pictorului Florin Zaharia în parohie şi Școala Girov.
Lucrarea catehetică a parohiei Conţeşti-Girov a înregistrat progrese la nivel de implementare a unor noi strategii dar şi prin implicarea unor terţi, care au pus în valoare moduri noi de abordare şi expresie a misiunii de propovăduire a învăţăturii noastre ortodoxe. Activitatea catehetică înscrie în Jurnalul catehetic Proiectul „Hristos împărtăşit copiilor”, Proiectul „Alege Şcoala!”, Proiectul „Calea”, Programul „Alfa”, Şcoala de vară „Parohia Conţeşti este casa mea!”, cateheze pe probleme sociale. În perioada 14-19 august 2011, un grup de 5 copii au beneficiat gratuit de Tabăra de creaţie creştină „Licăr de lumină” Durău din cadrul Proiectului „Alege Şcoala!”, desfăşurat în Patriarhia Română timp de trei ani (2010-2012). Parohia noastră a organizat excursii pentru enoriaşi atât în judeţul Neamţ cât şi în judeţele limitrofe, cu diverse prilejuri, atât cu copiii şi tinerii cât şi cu persoanele vârstnice.
Activitatea liturgică, pastoral-misionară şi filantropică implică organizarea Cercului Misionar-Pastoral anual, parteneriate educaţionale cu Şcoala cu clasele I-VIII Girov cât şi cu alte instituţii de învăţământ din judeţul Neamţ, organizarea concertelor de colinde în luna decembrie cât şi a celor de cântări specifice Postului Mare şi Sărbătorii Învierii, efectuarea de vizite misionare la familiile din parohie, acordarea lunar de asistenţă materială câtorva familii aflate în dificultate, precum şi oferirea de ajutoare Centrului de copii Dobreni, Centrului pentru viaţă din Turtureşti dar şi Azilelor de la Bozieni şi Războieni sau Cantinei Sociale a Protopopiatului Piatra-Neamţ, susţinută de parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” Piatra-Neamţ.
Începând cu 1 martie 2012, parohia Conţeşti a lansat Frăţia Ortodoxă a Tinerilor Giroveni „Acum!” în cadrul Centrului Catehetic Girov, ca formă consistentă a colaborării cu Şcoala cu clasele I-VIII Girov.
Programul liturgic al parohiei Conţeşti a cunoscut în cei zece ani un progres firesc, controlat, întrucât planificarea slujbelor parohiei noastre adaugă în fiecare an noi momente de rugăciune. Sub îndemnul şi deviza “Rugaţi-vă neîncetat!” urmărim ca în timp, slujbe care nu se săvârşeau în biserica noastră din varii motive să-şi regăsească locul în tipicul cotidian al vieţii liturgice a credincioşilor. În mod obişnuit în zilele de duminică şi sărbători (ori sâmbăta, atunci când se stabilesc slujbe de pomenire a celor adormiţi) se săvârşeşte Sfânta Liturghie, precedată seara de Vecernie iar dimineaţa de Utrenie şi Acatist, iar în timpul săptămânii, şi în special în posturile de peste an, Paraclis, Sfântul Maslu şi Taina Sfintei Spovedanii. În sâmbăta din ajunul Intrării Domnului Iisus în Ierusalim se săvârşeşte o Procesiune, Vecernie şi Litie.
Parohia Conţeşti a avut şi are o colaborare strânsă cu elevii Seminarului Ortodox „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Piatra-Neamţ dar şi cu studenţi teologi. O parte dintre cântăreţii parohiei Conţeşti, care au efectuat practica liturgică în timpul studiilor sunt astăzi vrednici slujitori ai sfintelor altare: Cosmin Constantin Filip, Bogdan Cristian Hotea, Cristian Dominte, sau viitori slujitori: Sorin Amariei-Cosma este masterand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, Sergiu-Constantin Dascălu este student la aceeaşi facultate. De asemenea a susţinut şi recomandat pe tinerii care au dovedit o aleasă cultură teologică pentru studii post-universitare: pe Mihai-Cezar Dascălu din Turtureşti (comună Girov, Neamţ), absolvent al Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul” Bucureşti şi masterand al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe Vlad Chiriac, pictor ieşean, masterand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.
